1 iunie, ziua copilăriei!

Primăvara e foarte tristă că se desparte de oameni. Nu a fost suficient. Noua situație pe care oamenii o au de întâmpinat i-a îndepărtat puțin de veselia naturii și cânturile primăverii. Plouă! Picăturile de ploaie sunt lacrimile Primăverii.

– Rămas bun, dragii mei! Îmi e dor de glasurile zglobii ale copiilor, de curiozitatea și bucuria lor de a atinge ramuri și a culege flori! Off! Cu bine! Să vină sora mea vara și să vă bucure cu raze de soare călduroase, cu cireșe coapte și pepeni și multă înghețată, cu o vacanță de neuitat!

– Dar nu prea avem să ieșim! șopti Horia.

– Dragul meu, îți înțeleg supărarea! Dar prima zi a verii este a voastră, a copiilor din lumea întreagă! Bucură-te!

– Așa voi face! Înalț un zmeu pe care scriu La mulți ani, copii minunați! Apoi, fac multe avioane din hârtie și le trimit în lume.

– Iar mama va scrie o poveste pentru toți copiii din lume! rosti Ana.

– Draga mea, e minunat! Copiii, dar și adulții cu suflete curate de copii au nevoie de povești! Voi citiți?

– Încă nu știm să citim, dar mama ne citește zilnic, iar noi descoperim multe lucruri interesante și apoi povestim altor copii.

– De ce este folositor să citim? întreabă Primăvara.

– Mie îmi place că pot întâlni copii ca mine! Băieței curajoși, veseli și isteți!

– Eu învăț lucruri frumoase despre plante, animale și locuri frumoase din întreaga lume!

– Într-o zi, vom călători cu mama în lumea largă și vom citi copiilor care nu au acces la educație. Apoi, vom face cu ei multe acivități interesante! grăi Horia.

– E foarte frumos planul vostru! Eu și surorile mele, vara, toamna și iarna vă vor oferi condiții blânde. Copilăria este un tărîm al bucuriei, al poveștilor și al jocurilor. Să nu uitați să fiți buni și copilăroși! spuse Primăvara.

– Fiecare carte este un dar fantastic pentru suflet și pentru minte! Nouă ne place să avem prieteni și să oferim cărțile pe care noi le-am citit cu mare drag!

Vântul a săltat cu putere cartea care aștepta să fie citită la umbra unui cireș de către mama lor.

– Ajutooor! Cine ne ajută? grăi Horia.

Primăvara a privit intens spre cer. Din spatele norilor adormiți și blânzi, a apărut un pescăruș. A înțeles mesajul reginei și a zburat până a prins în cioc cartea și a lăsat-o lână copii. Ana a mulțumit. Horia a privit cu admirație pasărea frumoasă și a aplaudat gestul său.

– Mulțumim, pescărușule! Avem o rugăminte la tine!

Pescărușul a scos sunete ca și cum ar fi înțeles. Aștepta.

– Vrem să duci în zborul tău o panglică pe care să scrie „La mulți ani copii din lumea întreagă! Ne întâlnim prin lectura acelorași cărți!”

– Ce frumoooos! șopti emoționată Primăvara.

Pescărușul a aplecat capul în semn de acceptare. Ana și Horia au lucrat la panglică cu spor și voie bună. Au desenat și au colorat, apoi au pus panglica în ciocul pescărușului.

– Ești minunat! Îți mulțumim enorm, pasăre măiastră, pasăre a mărilor și a apelor! murmură Horia.

Copiii din lumea întreagă merită un gând, o urare și o poveste. O poveste cu ei și despre ei. O poveste a bucuriei și a prieteniei cu natura.

Baloane colorate se înalță spre cer! Copiii își pun dorințe!

„Visuri împlinite, dragii  mei!” rosti Primăvara, ducând valiza cu flori și frunze spre Tărâmul Mereu Treaz.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.