A treia concurenta – Copilarim :) (Multumesc pentru publicitate)

Posomorat din cale afara pentru iar fusese pus la colt pe nedrept, R se hotari sa plece din Alfabetar si sa paraseasca Taramul Literelor unde locuia alaturi de fratii si surorile sale. Se simtea neputincios si trist. De ce unii copii nu il pot pronunta? De ce altii il confunda cu fratele sau L sau il pronunta intr-un mod usor „graseiat” si apoi dau vina pe el ca sunt „rârâiţi”? Este el oare de vina?
Pasind afara din Alfabetar – locul preferat de joaca al literelor- el se indrepta spre poarta Taramului Literelor, mai hotarat ca niciodata. Vroia sa afle adevarul, asa ca avea sa plece intr-o calatorie lunga pentru a se intalni cu doi mari intelepti Fonetique si Ortographia. El nu stia insa ca, odata pornit in aceasta aventura, absenta sa avea sa lase un gol de neumplut.
R calatorea ganditor printre campuri cu flori minunate. Fluturi colorati zburau pe cerul azuriu, iar apa limpede a paraiaselor sclipea in lumina soarelui jucaus. Pasari ciripeau si animalute buclucase il salutau in jocul lor. Ajuns pe malul lacului care il despartea de casuta in care locuiau Fonetique si Ortographia, R isi privi silueta in oglinda apei. Pentru o clipa isi aminti de frati si surori si i se facu tare dor. O broscuta ce sari de pe un nufar pe altul tulbura luciul apei si R se pregati sa se imbarce pentru a traversa lacul.
In barca numita „Cuvantul”, carmaciul Apostrof si cei doi vaslasi Cratima si Diacritic il purtara lin si il privira zambind cu bunatate. R avea emotii si atitudinea prietenoasa il facu sa fie mai increzator. Ajuns pe celalalt tarm el fu intampinat de Punct si Virgula care il condusera pana la intrarea in locuinta lui Fonetique si Ortographia, care il asteptau pe prispa casutei cu acoperis de stuf. Il invitara pe veranda unde, asezat comod pe un scaunel de lemn ce avea o pernuta pufoasa lucrata de mana, acesta le povesti celor doi motivul tristetii sale, temerile ca ceilalti il considera nedemn de a mai locui in Taramul Literelor si framantarile ca ar putea sa ii faca de ras in Alfabetar. 
Fonetique si Ortographia il intrebara pe R daca stie ce sa intamplat in lume de cand a plecat el de acasa. Acesta isi dadu cu parerea ca probabil tuturor le este mai bine. Atunci, cei doi ii intinsera zambind o carte pe care R o cunostea si iubea nespus, un album de familie: ABECEDARUL. Privind insa coperta ca atentie R observa ca statea scris mare pe aceasta: ABECEDA….. Rasfoi cartea si observa o multime de locuri goale! Lipsea el.. lipsea R! Fonetique si Ortographia deschisera atunci o cutie muzicala – rasuna un cantecel foarte frumos: cantecul Alfabetului. Cuvintele insa isi pierdeau sensul! Lipsea R! In cele din urma, vazand nedumerirea lui R, Fonetique si Ortographia ii aratara intr-o sfera luminoasa o imagine a lumii: Oamenii nu reuseau sa se mai inteleaga intre ei, lucrurile isi pierdeau intelesul, totul parea cuprins de haos!
De ce?  intreba in cele din urma R.
Pentru ca fiecare dintre voi este important si, odata ce ai plecat din lumea ta, absenta ta a dus la schimbarea ordinii firesti. In plus fratii si surorile tale iti simt lipsa! ii raspunse Fonetique.
Dar … credeam ca sunt dezamagiti de mine, ca nu sunt folositor.. ca nu ma iubeste nimeni, spuse R.Creez atatea probleme.R, fratii si surorile tale iti simt lipsa. S-au hotarat sa plece in cautarea ta… orice ar fi. Stii cum ar fi lumea fara litere? R intelese ca locul sau era acasa – privi emotionat literele usor tremurande in „Abeceda…r ” incepu sa se vada din nou si incepu sa se simta usor si parca plutind se trezi inapoi acasa. Intelesese – aici era locul sau. Era iubit, apreciat, de neinlocuit si impreuna cu fratii si surorile sale avea o misiune foarte importanta. 

V-ati intrebat vreodata cum ar fi lumea fara litere? Dar fara R?:)