Bătrânul şi marea
de
Claudia Groza
Claudia Groza
Pe o alee veche, pietruită şi străjuită de copaci
bătrâni, ursuzi şi deşi, se zăreşte o căsuţă părăginită, care cândva fusese
primitoare, îngrijită, atrăgătoare. Pe prispă stă o pisică şi-şi face toaleta,
iar câţiva paşi mai încolo, se află cuşca unui căţel, ce stă plictisit pe
burtă, şi mişcă din când în când din urechi.
bătrâni, ursuzi şi deşi, se zăreşte o căsuţă părăginită, care cândva fusese
primitoare, îngrijită, atrăgătoare. Pe prispă stă o pisică şi-şi face toaleta,
iar câţiva paşi mai încolo, se află cuşca unui căţel, ce stă plictisit pe
burtă, şi mişcă din când în când din urechi.
Perdeaua de la una dintre ferestre este dată la o parte
de o mână osoasă, cu degete subţiri şi tremurânde. Chipul trist şi brăzdat de
riduri al unui bătrân se iveşte timid, cu sprâncenele adunate deasupra nasului
drept, ochii strălucind ca nişte licurici în noapte din cauza lacrimilor
adunate sub streaşina pleoapelor grele de ani, de dor, de singurătate.
de o mână osoasă, cu degete subţiri şi tremurânde. Chipul trist şi brăzdat de
riduri al unui bătrân se iveşte timid, cu sprâncenele adunate deasupra nasului
drept, ochii strălucind ca nişte licurici în noapte din cauza lacrimilor
adunate sub streaşina pleoapelor grele de ani, de dor, de singurătate.
– Nu merit să mai trăiesc! Nu am pentru cine, şopti
bătrânul.
bătrânul.
Cu paşi apăsaţi, ieşi din casă, luând undiţele din colţul
prispei, fără a se uita. Se îndreptă agale spre mare, în zona digului. Căţelul porni
plictisit şi somnoros după stăpân.
prispei, fără a se uita. Se îndreptă agale spre mare, în zona digului. Căţelul porni
plictisit şi somnoros după stăpân.
– Ce poftă de viaţă ai şi tu, Grivei. Dacă aş fi un
stăpân vesel şi jucăuş, ai avea altă stare, dar aşa…
stăpân vesel şi jucăuş, ai avea altă stare, dar aşa…
Bătrânul Avram a mers tăcut până la la dig. S-a aşezat
liniştit, şi-a ordonat undiţele, şi aştepta. Gândurile au început să zboare
hoinare, privind spre nori, spre valuri, spre soarele ce îi modifica poziţia pe
cer.
liniştit, şi-a ordonat undiţele, şi aştepta. Gândurile au început să zboare
hoinare, privind spre nori, spre valuri, spre soarele ce îi modifica poziţia pe
cer.
– Dac-aş fi avut un copil, viaţa mi-ar fi fost senină,
iar bătrâneţea frumoasă şi uşoară.
iar bătrâneţea frumoasă şi uşoară.
Din valuri se auzi o voce caldă, suavă, melodioasă.
– Îţi doreşti un copil acum la bătrâneţe?
– Ei, orice ai fi, nu ai dreptul să glumeşti pe seama
unui om bătrân şi trist.
unui om bătrân şi trist.
– Dar nu glumesc. Vorbesc foarte serios.
– Da, îmi doresc un copil, căruia să-i las agoniseala mea
de o viaţă.
de o viaţă.
– Bine, atunci mergi pe malul mării şi caută cea mai mică,
mai murdară şi mai firavă scoică. O iei acasă, o speli, o laşi într-un pahar cu
apă şi te rogi întreaga noapte să ai un copil. Dimineaţa, dorinţa ta va fi împlinită.
mai murdară şi mai firavă scoică. O iei acasă, o speli, o laşi într-un pahar cu
apă şi te rogi întreaga noapte să ai un copil. Dimineaţa, dorinţa ta va fi împlinită.
Vocea se stinse, iar fumul cu o formă ciudată de deasupra
mării a dispărut.
mării a dispărut.
Bătrânul a rămas uimit, şi cu sufletul bucuros şi zâmbet
pe chipul ridat, a pornit în căutarea scoicii. Cu multă atenţie, verificând
scoicile ieşite în cale, căci parcă le auzea chemându-l: „Aici sunt! Pe mine mă
cauţi! Eu sunt scoica ce îţi este hărăzită!”, Avram a căutat până la căderea
serii. Era speriat că nu va găsi ce trebuie, când, dintr-o dată, la vârful
piciorului, o scoică extrem de mică, cât gămălia unui ac, spera să nu fie
călcată de picorul uriaş.
pe chipul ridat, a pornit în căutarea scoicii. Cu multă atenţie, verificând
scoicile ieşite în cale, căci parcă le auzea chemându-l: „Aici sunt! Pe mine mă
cauţi! Eu sunt scoica ce îţi este hărăzită!”, Avram a căutat până la căderea
serii. Era speriat că nu va găsi ce trebuie, când, dintr-o dată, la vârful
piciorului, o scoică extrem de mică, cât gămălia unui ac, spera să nu fie
călcată de picorul uriaş.
– Draga de tine!, grăi bătrânul. Vei merge cu mine şi te
voi îngriji.
voi îngriji.
Avram aşeză scoica într-o batistă, şi o ţinea cu atenţie
în palmă, să nu o strivească. Mergea grăbit, aproape alergând. Acasă, a spălat
cu dragoste şi multă grijă scoica, care strălucea văzând cu ochii. A lăsat-o
într-un vas cu apă, şi a stat toată noaptea în genunchi rugându-se din tot
sufletul, cu lacrimi şiroind pe obraji, pentru îndeplinirea dorinţei sale.
Oboseala, plânsul l-au epuizat, astfel încât zorii zilei l-au găsit dormind.
Razele jucăuşe ale soarelui îi mângâiau faţa, şi s-a trezit. Speriat, s-a
îndreptat spre locul unde lăsase vasul cu scoica. L-a privit atent, dar scoica
nu mai era acolo.
în palmă, să nu o strivească. Mergea grăbit, aproape alergând. Acasă, a spălat
cu dragoste şi multă grijă scoica, care strălucea văzând cu ochii. A lăsat-o
într-un vas cu apă, şi a stat toată noaptea în genunchi rugându-se din tot
sufletul, cu lacrimi şiroind pe obraji, pentru îndeplinirea dorinţei sale.
Oboseala, plânsul l-au epuizat, astfel încât zorii zilei l-au găsit dormind.
Razele jucăuşe ale soarelui îi mângâiau faţa, şi s-a trezit. Speriat, s-a
îndreptat spre locul unde lăsase vasul cu scoica. L-a privit atent, dar scoica
nu mai era acolo.
Învârtindu-se din colţ în colţ, bătrânul ajunse pe
prispă.
prispă.
– Bună dimineaţa tata, se auzi o voce plăcută. M-am
gândit să-ţi fac o surpriză şi am
început să deretic prin curte, căci nu voiam să te trezesc.
gândit să-ţi fac o surpriză şi am
început să deretic prin curte, căci nu voiam să te trezesc.
Lui Avram, nu-i venea a-şi crede ochilor. O mândreţe de
fată stătea înaintea lui şi tocmai ce-i spusese tată. Dorinţa i se împlinise.
fată stătea înaintea lui şi tocmai ce-i spusese tată. Dorinţa i se împlinise.
Pe zi ce trecea, casa strălucea de curăţenie, mâncarea
era gustoasă şi diversificată, bătrânul era tot mai fericit. Pisica şi Grivei
erau alintaţi şi jucăuşi. Fata şi bătrânul mergeau zilnic pe malul mării.
era gustoasă şi diversificată, bătrânul era tot mai fericit. Pisica şi Grivei
erau alintaţi şi jucăuşi. Fata şi bătrânul mergeau zilnic pe malul mării.
Cerul, valurile,
scoicile, peştii…. îi iubeau pe copilă şi pe bătrân. Fericirea din ochii lor,
zâmbetul şi candoarea fetei alinau dureri şi tristeţi.
scoicile, peştii…. îi iubeau pe copilă şi pe bătrân. Fericirea din ochii lor,
zâmbetul şi candoarea fetei alinau dureri şi tristeţi.
Puterea gândului şi a împlinirii este miraculoasă.