Cărți citite în februarie

„Culegătorii de afine” de Amanda Peters ( autoare canadiană, cu rădăcini amerindiene ) este romanul de debut.

Lectura acestei cărți m-a teleportat în copilărie, la activitățile făcute în familie, la timpul petrecut cu sora mea, dar și în perioada în care dorința de a fi mamă devenise obsesie. Am simțit durerea lui Joe când i-a dispărut sora.

Am judecat puțin una dintre mame, însă apoi am realizat că durerea poate deforma caractere.

Cu toate acestea, dragostea abundă în carte. Iertarea și vinovăția fac pace în final. O recomand cu inima! Este o carte de păstrat în bibliotecă și de recitit în diverse etape ale vieții.

Este cartea ce m-a determinat să caut imagini despre statul Maine, despre granița cu Canada. Descrierile sunt frumos ticluite. Te îmbie la călătorie!

Nu eram o persoană credincioasă, dar ceea ce mamele mele aveau în comun, în afara dragostei față de mine, era credința într-un Dumnezeu iubitor.”

„Lasă lacrimile să curgă. Alice obișnuia să spună că atunci când âți zăgăzuiești lacrimile e ca și cum te-ai ține să faci pipi.”

****

A treia carte pe luna februarie este „Anul în care nu am murit” de Carmen Uscatu – editura HUMANITAS, 2024.

Pe lângă durere, suferință, tristețe, am găsit multă umanitate, susținere, dragoste și pasiune. Am rezonat cu pofta de educație a lui Carmen, convingerea că doar educația, învășătura o pot ajuta să plece din Fălticeni. Am regăsit forța vindecătoare a cărților, atât pentru ea ca adult, dar și în calittate de mamă. ( m-am întors cu gândul la primii ani ca mamă și am realizat că le-am citit copiilor, am invitat povești, au fost mereu înconjurați de cărți. În ultima perioadă, am lăsat-o mai moale din lipsa timpului pentru mine, din cauza oboselii accentuate, dar voi relua timpul de lectură în fiecare seară sau poate dimineața, înainte de școală ).

Când și-a susținut soțul timp de trei ani și jumătate pentru a urma o specializare în Franța, dar și cele câteva luni în care nu a lucrat, am realizat că și oamenii cu studii pot sta pe bară. Nu m-am mai simțit atât de fraieră că mi-am ținut soțul acasă. ( :)) ).

Nu am crezut că se va termina cu divorț și la ea. 🙁 Am înțeles că divorțul este cauza unei nepotriviri.

M-a speriat ( și nu exagerez ) distanțarea fiicei în perioada adolescenței. ( am momente în care pun presiune pe ei să învețe, să citească, să… să… și mă aștept să izbucnească ).

„Nu am crescut cu o bibliotecă în casă și au fost ani în viața mea când nu am citit nici o carte, dar aam știut că ele, cărțile, sunt cele care mă salvează.”

„Creierul tău este probabil cea mai bună și robustă mașină de realitate virtuală care există. Putem crea lumi întregi. Putem să ne proiectăm prin timp și geografie și în mintea altora. avem nevoie de această capacitate pentru tot ceea ce suntem capabili să facem cu succes ca oameni: pentru imaginație, pentru strategie și planificare, pentru luarea deciziilor și rezolvarea problemelor, pentru inovare și creație, pentru conectare și multe altele.” ( din cartea „Minte ascuțită” de dr. Amishi P. Jha )

Mi-a plăcut acest gest… „în fiecare dimineață îi lăsam fragmente din ceea ce citeam și mă ipresiona pe mine. Îi băgam bilețele pe sub ușă, ca să le găsească și să știe că sunt acolo.”

„Ne spunem povești ca să putem trăi.” Joan Didion

„Viitorul nu e doar un loc în care vei ajunge. E un loc pe care îl vei inventa” Nancy Duarte – Resonate

„Îneacă-te cu fața la cameră…. această replică este și despre a ne dezvălui vulnerabilitatea, a nu mai poza fericirea pe rețelele socialee, a ne arăta lumii și când nu suntem bine. Poate, cerând ajutorul, cineva te va  vedea. Și te va salva.”

„Visurile nu pot fi încătușate. N-au nevoie de planuri și merg mai departe contrar a tot ceea ce se întâmplă în viața ta la momentul respectiv. Visul mi-a dat puterea de a mă ridica din pat în fiecare zi.”

Cartea regăsită în carte este JURNALUL FERICIRII de Nicolae Steinhardt.

„Recunoștința e un sentiment constant în viața mea, încă de când eram adolescentă.”

Setea de cunoaștere, pofta de a descoperi frumusețea limbilor străine am regăsit-o și eu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.