Cine mă știe de ani buni, cunoaște dorința mea nebună de a avea copii. Mi-am dorit de mică să lucrez cu copii, să fiu înconjurată de copii, să le fiu călăuză în educație prin joc, creativitate și voie bună. Mi-am împlinit dorințele. Sunt atât de recunoscătoare! Îmi doresc să fac echipă bună cu ai mei copii – care Doamne, ce repede cresc! Împlinesc 9 ani peste două zile! – și să fim parteneri de joacă și de sprijin financiar pentru cei care au nevoie.
Dacă doriți să contribuiți la fapta noastră bună, ne-am donat ziua și puteți citi și contribui cu puțin AICI
Îmi iubesc enorm copiii… încă miros a copii… și au obraji și mâini pufoase. Le ador râsul, dar am și momente în care oboseala și stresul îmi transformă râsul lor în ceva dureros pentru urechi. Și cer să se oprească. Apoi regret! Despre asta e copilăria: despre joacă, veselie, experiențe.
Școala și rezultatele lor mă transformă în alt om. Vreau să fie perfecți, să fie atenție, să fie printre cei mai buni. Mi-am pierdut răbdarea de a le explica. Sufăr și îi fac și pe ei să sufere, dar să își piardă și încrederea în ei. 🙁
Când am citit „Cum să-ți iubești fiica” de HILA BLUM,am înțeles cât rău face controlul în creșterea unui copil și câtă nevoie de prezență sinceră, empatie, ajutor, susținere au copiii de fapt. Cu toate acestea, de ce nu reușesc? La ce ajută să cer rigurozitate, perfecțiune cu riscul de a-i îndepărta, de a-i face să viseze la „libertate” și fugă dezlănțuită?
Am cerut ajutor! Am considerat că divvorțul, apoi depresia mea sunt cauze ale rezultatelor lor medii la învățătură. Am considerat că am eșuat. Posibil da, dar în spatele eșecului se ascunde o lecție pe care este necesar să o integrez în viața mea.
În aceste zile, care au venit cu tot felul de provocări ( dureri de cap, ceva probleme cu siteul, oboseală ), am înțeles că am copii minunați, așa cum mi i-am dorit, dar e necesar să mă resetez eu, să fiu blândă, înțelegătoare, empatică, veselă și jucăușă, să ne oferim timp împreună. Atât! Timp împreună, chiar dacă facem teme, citim, ne jucăm, ne îmbrățișăm, povestim sau ne plimbăm.
Îi IUBESC AȘA CUM SUNT, PENTRU CĂ M-AU ALES SĂ LE FIU MAMĂ!
Îi iubesc pentru tot că ajută să cresc, să renasc, să mă iubesc și să trăiesc cu sens!
Acest site utilizează module cookie pentru a vă îmbunătăți experiența. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor.AcceptPolitica de Cookies