DORA MARIA ÎN ŢARA CĂRŢILOR – de Claudia Groza

Timpul iubeşte poveştile. Ele sunt pline
de viaţă. Uneori, personajele obosesc şi sunt înlocuite de noi, oamenii. Aşa a
apărut povestea cu Dora Maria. Este o fetiţă frumoasă, cuminte, isteaţă şi are
numai 3 ani.
Într-o zi călduroasă de primăvara, când
se plimba cu bicicleta însoţită de Tati, Dora a fost mângâiată de un fluturaş. Fluturele Alfa, este
un fluture colorat şi vesel. Are aripi lungi, cu pete roşii, albastre, galbene,
terminate în formă de coadă de rândunică. Antenele sunt lungi şi firave. Ele au
un rol important pentru a se orienta. Picioarele sunt lungi, graţioase. Este un
animal firav, sensibil, care iubeşte oamenii, în special copiii. Îi caută şi îi
antrenează la joacă. Se simte bine când aude chiotele vesele ale acestora.
Iubeşte el însuşi copilăria. Crede că nu se va maturiza niciodată, deşi
trăieşte doar o zi.
–        
O copilărie minunată
îţi doresc, Dora!
–        
Hei… ce frumos eşti! Am
să pictez mulţi fluturi ca tine.
–        
Foarte bine.
–        
Pictez împreună cu
Mami, care este talentată.
–        
Chiar acum mergem să
cumpără un bloc de desen, spuse Tati.
–        
Urraaa…
În drum spre
librărie, pe cerul senin, cu pete de nori pufoşi ca vata de zahăr, au apărut
zeci de baloane roz, roşii, mov, exact culorile preferate ale fetiţei.
–        
Mi-ar plăcea să iau
un balon pentru tataie Victor.
–        
Sunt prea sus, Dora.
Nu-i nimic, îi vei desena acest spectacol cu baloane colorate şi i-l vei face
cadou.
Librăria era
spaţioasă şi foarte primitoare. Jucăriile şi cărţile o atrag pe Dora. În
momentul în care atinge un trenuleţ aşezat în vitrină, micuţa porneşte într-o
călătorie magică, în lumea cărţilor.
Coline verzi
se vedeau ca nişte mici cupe de îngheţată de mentă sau de fistic. Din loc în
loc, florile apăreau ca nişte puncte colorate. Firele albastre ce brăzdau
pământul erau râuri ce purtau poveşti frumoase spre Ţara Cărţilor.
– Ţara
Cărţilor este împărţită pe zone. În Nord, este regiunea literaturii. În Vest,
este zona dedicată istoriei şi geografiei. În Sud sunt cărţile despre
natură,iar în Est tot ce înseamnă artă.
 – E superbă ţara aceasta. Nici prin gând nu-mi
trecea că ar exista aşa o frumuseţe, spuse Dora.
– Pregăteşte-te.
Ne vor opri, şopti trenuleţul.
Trenuleţul
s-a oprit în faţa unui arbori ce purta în crengile sale, rafturi pline de
cărţi.
– Bine ai
venit, au murmurat cărţile, deschizându-se şi răsfoind câteva pagini în adierea
uşoară a vântului.
În câteva
clipe, Dora a fost înconjurată de Albă ca Zăpada, Guliver, zâne, pitici, Hansel
şi Gratell, muzicanţii din Bremen, cei trei purceluşi, Motanul Încălţat, Păcală
şi Zdreanţă,  şi alte sute de personaje.
– Ne bucurăm
enorm că ai găsit curajul de a ne vizita, grăi un pitic.
– Ce drăguţ
eşti. şti, eu scriu poezii împreunăcu buni Raisa.
– Bravo.
Asta este o veste minunată.
– Uite… un
exemplu.
Eşti un pitic frumos,
Un pic caraghios,
Dar zâmbetul tău luminos,
Te face foarte prietenos.
Se aud
aplauze. În poieniţă, ştrunfii joacă şotronul. Fetiţa se îndreaptă spre ei.
–        
Mă primiţi şi pe
mine?
–        
Hahaha… dar eşti
atât de mică!
–        
Am învăţat să sar
şotronul cu buni Marina.
–        
Bineee… hai să te
vedem.
Ştrunfii rămân miraţi.
–        
Chiar sari foarte
bine. Ai prietene de joacă?
–        
Mulţumesc. Da, am
prietene foarte simpatice. La grădiniţă, mă joc cu Iza, Tea, Leila şi Daria.
Dintr-o
dată, s-a produs o adevărată hărmălaie în împrejurimi.
–        
Vai, ce nenorocire,
ce nenorocire s-a abătut asupra lui „Singur pe lume”.
–        
Ce s-a întâmplat?,
întrebă Dora, ridicându-se în picioare speriat.
–        
„Singur pe lume” a
fost udat de o cană de ciocolată fierbinte. Paginile sunt ondulate, iar
literele au dispărut complet.
–        
Au dispărut
literele? şopti fetiţa.
–        
Da. Priveşte acel
nor negru. Este norul literelor furioase.
–        
Şi unde se duc?
–        
Ajung la scriitorii
care au rămas fără idei. Acolo, se aşază cuminţi în vârful peniţei şi curg lin
pe hârtia curată, cu miros de lemn. Ştii că hârtia se obţine din lemn, nu?
–        
Da, Miss Ellie,
educatoarea ne-a învăţat la grădiniţă, răspunse Dora.
–        
Nu se poate aşa
ceva. Este inadmisibil, se văita un atlas.
–        
Ce ai păţit,
dragule Atlas?
–        
Un copil răsfăţat,
mi-a rupt trei pagini. Nu mai ştiu să ajun pe trei continente: Europa, Asia şi
Africa. Sunt inutil. Familia mea va fi foarte dezamăgită.
–        
Mowgli, strigă
Dora.
–        
Salutare, draga
mei. Mă bucur că m-ai recunosccut. Hai să-mi cunoşti prietenii, pe Baloo şi
Baghera.
–        
Bineînţeles. Am
primit cartea cu voi de la mătuşa Alina, care îmi face  multe cadouri. Am să-i povestesc toate aceste
întâmplări mătuşii Anca. Vorbesc mereu cu ea pe skype. Îmi prezintă tot felul
de rochiţe şi pantofi, dar mie nu-mi place să port rochiţe.
Dora a început să cânte.
În lumea junglei am intrat
Alături de Mowgli am dansat.
Baloo ne-a gâdilat şi a cântat
Iar baghera ne-a protejat.
–        
Hei, Dora, ce faci?
Visezi? Întrebă Tati.
–        
Da…. acest
trenuleţ m-a purtat în Ţara Cărţilor.
–        
Ţi s-a şifonat
tricoul tău preferat cu Hello Kitty.
–        
Nu-i nimic. Îl calc
cu Mia când ajung acasă.
*
Un
înger, într-o seară albastră de septembrie, printre puzderia de stele, a avut
curajul să-i trimită Dorei Maria un
mesaj:
Dora, caută
în sufletul tău. Dăruieşte bunătatea ce se ascunde acolo. Nici nu îţi imaginezi
ce comoară adăposteşti.
Nu există nimic
mai preţios decât să aduci mulţumiri. Viaţa este magică! Iubeşte-o în fiecare
clipă, oriunde ai fi, oricine ai fi, bogată sau săracă. Regăseşte energia şi
bucuria din inima ta. Nu judeca pe cei din jurul tău şi nici pe cei care sunt
răi cu tine. Fiecare are ritmul său şi rostul lui bine definit pe pământ.
Să ai parte la rândul tău de zâmbete,
bucurii, magie  în fiecare zi a vieţii
tale. Poţi fi tot ce îţi doreşti: un înger, o floare, un arbore, o melodie, o
pasăre sau chiar un vis. Crede în visele tale. Curajul stă ascuns în tine.
Caută-l şi îndrăzneşte să lupţi pentru visele tale. Dora, esti o fetiţă
curajoasă. Bucură-te  de copilărie, de joacă şi de joc. Călătoreşte
şi învaţă de la ape, vânt, fluturi, nori, plante.”
Toate drepturile
asupra textului aparţin autoarei Claudia Groza. Contact:

claudia_groza@yahoo.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.