EMA GABRIELA ÎN GRĂDINA GHICITORILOR

 

 

 

POVESTE CU DRAG SCRISĂ

DE CLAUDIA GROZA

 

Copilăria este un fulg de nea, un fulg drag care spune știe multe povești.

Bucură-te de fiecare zi, de fiecare îmbrățișare, de fiecare cântec.

Dansează micuțo, iar soarele și stelele te vor aplauda.

Privește în jurul tău și lasă-te mângâiată de vântul cel prietenos.

Privește norii! Ascultă păsările!

Oferă zâmbete și pictează-ți viața în zeci de culori.

Aleargă spre cele mai mărețe visuri! Trăiește frumos și dăruiește bucurie celor dragi!

Ești un înger, un bulgăre de veselie, un strop de copilărie!

Bucuria de a fi copil se ascunde în fiecare  jucărie. Ele așteaptă cuminți să prindă viață în brațele unui copil, care îl iubește și îi acordă atenție și multă dragoste.

Ema Gabriela a învățat ce înseamnă dragostea de la părinții săi. De când are un frățior, pe care îl adoră, fetița este maestră în lecții de mamă. Toate jucăriile ei de pluș sunt extrem de fericite!

– Bună dimineața, plușuri dragi! Astăzi vă cânt un colind.  În curând sosește Moș Crăciun, rosti Ema.

Plușurile fremătau de veselie. O iubeau foarte mult pe Ema Gabriela. Erau fericite că locuiesc cu ea.

– Este așa frumoasă această sărbătoare! Crăciunul reprezintă ziua în care s-a născut pruncul Isus. Este vorba despre un copil, ca și noi. El iubește foarte mult oamenii. Mie îmi place să ajut și să am mulți prieteni!

O păpușă vioaie, cu ochi albaștri o prieva fascinată. Mai că îi venea să o îmbrățișeze. „Într-o zi, am să o iau pe Ema în lumea mea, lumea păpușilor. O să îi placă foarte mult! Va ajuta la spitalul de păpuși. Le va vindeca pe toate, la cât este de bună și de răbdătoare!”

Ema a plantat multe semințe. Unele în ghivece, altele în mica grădină din fața blocului. Le-a udat cu multă dragoste. În unele zile le-a cântat. Din ele au răsărit flori frumoase, care întorceau petalele după ea de fiecare dată când o vedeau venind de la școală sau cu părinții din diverse locuri.

– O voi numi Grădina Ghicitorilor! E așa plăcut să stai printre atâtea minuni și să descoperi răspunsuri la multe întrebări ce răsar în mintea de copil!

GHICITORI:

 

Miezul e floare spumoasă,

Iar în jur frunze de varză!

(conopida)

 

După ploaie, la plimbare,

Cu umbrele mici… de soare.

(ciupercile)

 

Nu e carne, dar e grasă,

Se cocoață pe arac

Și de toamna stă în sac.

(fasolea)

 

 

 

O mie de frățiori,

O mie de dințișori

Stau înfipți în farfurie.

(floarea soarelui)

 

Eu am patru frați,

Într-un cojoc băgați.

(Nuca)

 

Copăițe cu bobițe

Agățate printre vițe!

(păstăile de fasole)

 

Zeci de umbreluțe mici,

S-au unit într-o floare,

Dar trecu vântul pe-aici

Și le risipi în zare.

(păpădia)

Ascuns în cămașă verde,

Miezul de foc nu se vede.

Când mănânci o feliuță,

Parcă sufli-n muzicuță.

(pepenele)

 

Ce-i din lumea mare-adus

Și la mare mmasă pus?

(piperul)

 

Mere roși, mari șși crețe,

Sunt proptite între bețe.

(roșiile)

 

Căței are, dar nu latră

Și nu-l ții legat la poartă;

Cine-i?

(usturoiul)

Ce e verde și nu mișcă,

Dar dac-o atingi te pișcă?

(urzica)

 

 

Care floare are gheare

Și parfumul cel mai tare?

(trandafirul)

 

În aer ramurile-și are,

Acest trofeu de vânătoare.

(cerbul)

 

Către soare se avântă,

Dimineața-n zori și cântă.

(ciocârlia)

 

 

Mică, dar voinică,

În spate ridică

Sacul cu povara,

Să-l ducă la moară.

(furnica)

 

Vara umblu după miere,

Iarna dorm, să pind putere.

(ursul)

 

Vine fuga pe cărare,

Culegând la pietrișoare.

(găina)

 

Cine cântă toată vara,

Prin fânețe, cu chitara?

(greierele)

 

 

Zboară-n sus,

Zboară-n jos,

Neagră este

De la coadă până la cioc.

(rândunica)

 

Poate fi un șoricel

Însă are aripioare,

Zboară noapte-n chip și fel

Purtând numele de floare.

(liliacul)

 

Anima cu chip de om,

Țopăie din pom în pom.

(maimuța)

 

 

 

O șopârlă de cinci coți,

Hai ghicește dacă poți.

(crocodilul)

Ema era atât de fericită că a descoperit un sac cu multe semințe de plante și o carte cu ghicitori în grădina sa.

– Chiar i se potrivește numele „Grădina Ghicitorilor”! șopti fetița.

Ema Gabriela a scris rapid o scrisoare pentru părinți. Este momentul potrivit din an să le ofere câteva gânduri.

„Mami, tati, chiar de sunt mică-mititică, vă iubesc enorm și vă mulțumesc că mă creșteți și mă învățați lucruri frumoase.

Vreau să vă bucur întreaga viață.

Vreau să fiu soarele ce vă luminează zilele și gândurile.

Vreau să vă fiu cununa de zâmbete și împliniri.

Vreau să vă alin tristețile și să vă ofer liniștea sufletului.

Vreau să vă fiu comoară.

Vreau să vă fiu prietenă.”

Spiridușii Copilăriei i-au scris un bilet micuței Ema Gabriela:

” UN CRĂCIUN MAGIC, COPILĂ FRUMOASĂ!

VIAȚA ESTE UN TREN MAGIC, CE TE VA PURTA PRIN ZECI DE LOCURI FERMECATE.

SĂ ÎNVEȚI DE LA OAMENI, DE LA PLANTE ȘI DE LA ANIMALE.

SĂ FII CURAJOASĂ ASEMENEA FELINELOR.

SĂ STRĂLUCEȘTI ASEMENEA SOARELUI ȘI STELELOR.

SĂ ZBORI ÎNALT SPRE VISELE TALE.

SĂ NU RENUNȚI LA CEEA CE ÎȚI PLACE!

SĂ CREZI ÎN TALENTUL TĂU.

SĂ RÂZI ÎN FIECARE ZI.

SĂ DĂRUIEȘTI.

SĂ ASCULȚI.

SĂ CÂNȚI.

SĂ DANSEZI.

SĂ CITEȘTI MULT.

SĂ DESCOPERI FRUMUSEȚEA DIN FIECARE OM, PLANTĂ SAU FIINȚĂ ÎNTÂLNITĂ.

SĂ AJUȚI.

SĂ FII BUNĂ!”

 

Ema Gabriela cântă colinde. Bradul încărcat cu globuri frumoase și colorate o privește. Este atât de mândru de bucuria aceasta de fetiță!

 

SĂRBĂTORI FERICITE ȘI COLORATE, CU VOIE BUNĂ ȘI SPOR ÎN TOATE,

CU SĂNĂTATE ȘI FERICIRE,

TOATE ZILELE, AȘA SĂ VĂ FIE.