În grădina cu legume de CG

Într-o
seară, pe răcoare,
A
ieşit la alergare,
În
grădina de legume,
Fără
teneşi în picioare,
Cu
cochilia răsucită
Şi
talpa-i lustruită,
Cine
credeţi?
Dinu!
Un melc vesel, tinerel,

Isteţel
şi pus pe glume.
–         
Ai
grijă, măi frăţioare,
Tocmai s-au
plantat răsaduri,
Morcovi, roşii
şi-alte neamuri.
Zise un gândac
cu dungi,
Aranjându-şi cu
răbdare
Mustăţile puţin
cam lungi.
–         
Îţi
urăm bine-ai venit
Printre roşii,
castraveţi,
Cartofi, morcovi
şugubeţi,
Mazăre, ceapă,
fasole,
Sfecle şi ridichii
frivole. (ridicole),
Şopti puţin
răguşit
Usturoiul 
obosit.
–         
Va
să zică, legumele vorbesc?
–         
Ştim
vocabularul legumesc,
Grăi dovleacul
românesc,
Ivit dintre
păstăile care-l păzesc.
–         
Dragă
Dinu, zumzăi Albina,
Vino să-ţi
prezint grădina.
–         
Cu
mare bucurie te-nsoţesc
Pe rând legumele
să le privesc
Fasole, ţelină,
salate,
Toate bine asortate.
Am învăţat de la
părinţi, curând
Că au vitamine
şi gust bun.
            Spanacul stă încruntat,
             Azi e foarte supărat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.