Interviu – Denisa Lepădatu

Denisa Lepădatu – o minunată și talentată tânără

1. Îți citesc cu mare plăcere și o imensă bucurie scrierile. Ce ne poți spune despre tine? Cum și când ai început să scrii?

Am început să scriu la vârsta de 7 ani din pură curiozitate și plăcere. Citesc de la o vârstă foarte fragedă și frecventez încă de pe atunci bibliotecile. Voiam să încerc și eu să scriu, așa cum vedeam în cărți, iar multitudinea de volume pe care le citeam mă inspira – desigur, scriam povești simple, pentru copii, eu însămi fiind un copil.

Așa a început totul, cu pași mărunți. Ceea ce scriam știam doar eu și familia mea. S-a întâmplat însă ca pe la 9 ani, înscriindu-mă pe un cenaclu literar online, mai mult de curiozitate, să-mi fie apreciate unele texte și să intru în contact cu o lume frumoasă care se ocupa cu creația literară. Mi-a plăcut mult să mă simt luată în seamă de cei mari și să mi se evalueze ceea ce scriam și postam din când în când.

Tot atunci s-a întâmplat să-l cunosc pe viitorul meu mentor, care era și mentorul cenaclului, și să-mi ofere primele sfaturi în această direcție. Am început să evoluez, iar la scurt timp am îndrăznit să mă apuc și de poezie, de care, mărturisesc sincer, m-am și îndrăgostit iremediabil.

Așa am ajuns, în timp, să public cărțile mele de până acum: 4 volume de poezie, un roman și alte trei cărți de povestiri.

2. Cum se împacă poezia cu matematica? Știu că ești olimpică la matematică și urmezi profilul real la un liceu de prestigiu din Galați.

Personal, matematica îmi oferă, la fel ca și literatura, o satisfacție deosebită. Pentru mine, cele două (în ciuda sau poate chiar datorită faptului că sunt atât de diferite) se îmbină într-un mod deosebit. Ambele, și matematica, și literatura, mă stimulează și îmi țin mintea trează.

La matematică, când pătrund în tainele ei, când rezolv o problemă sau asimilez un concept nou, simt o plăcere și o satisfacție pe care nu le mai întâlnesc altundeva la fel decât în descărcarea spirituală pe care ți-o aduce un poem nou născut din sufletul tău.

Nu de puține ori, chiar folosesc în scrierile mele unii termeni matematici de care, desigur, înțelegându-i suficient de bine, aș spune că mi se par chiar foarte potriviți să participe la sintagmele mele literare. Mă refugiez cu lejeritate dintr-o lume într-alta, am permanent nevoie de amândouă în viața mea, n-aș putea fără ele.

Secretul meu pesemne se ascunde în aceea că reușesc să mențin un echilibru între cele două și deseori simt că alternându-le, o fac atât pentru performanță, cât și pentru echilibrul meu personal.

3. Cum arată o zi din viața ta? Am văzut că ai participat la un curs intensiv de limba germană. De ce limba germană?

În primele cinci zile din săptămână ziua mea începe cu școala, urmată de câteva ore de teme și mai apoi, timpul liber pe care îl ocup cu pasiunile mele (printre care se numără, desigur, principalele: literatura, matematica și, de aproape doi ani încoace, informatica).

Dar iubesc și să desenez, să ascult muzică, să citesc ceea ce-mi place etc. Îmi place să-mi organizez timpul liber în funcție de chemarea pe care o am în acele momente, preferând un program flexibil.

Într-adevăr, germana este o altă pasiune a mea, deși, din păcate, timpul nu-mi permite să o aprofundez pe cât de mult aș vrea – însă am participat în două tabere internaționale de limbă germană și am reușit să public un volum de povestiri bilingv, româno-german.

Am apreciat mereu, și n-aș putea să explic de ce anume, limba germană. Dar descopăr tot timpul nuanțe noi și în alte limbi, de îndată ce iau contact cu ele. Probabil este un mic hobby al meu, însă nu uit niciodată (cum aș putea?) că iubesc cel mai mult limba în care scriu și cu care trăiesc cu pasiune cele mai importante momente pe care mi le oferă tinerețea.

4. Care este poetul internațional apropiat al sufletului tău?

Nu cred că pot avea un singur poet pe care îl prefer, așa cum nu mă pot limita la singularități în foarte multe aspecte. Dintre poeții internaționali pe care îi admir cu adevărat se numără Borges, Esenin și Rabindranath Tagore, pe care i-am citit și îi citesc încă cu mare plăcere.

5. Care este modul în care te organizezi astfel încât să rezolvi cu succes toate activitățile culturale în care ești implicată?

Una dintre cheile participării mai toate activitățile în care sunt implicată (vorbesc aici de cele din afara școlii) este organizarea timpului de care dispun în cel mai eficient mod, în funcție de priorități.

Îmi place să am un program organizat pentru a putea acoperi cât mai mult din ceea ce trebuie să fac, lăsându-mi aproape de fiecare dată timp pentru recreere. Față de satisfacțiile pe care le am, cred că nu e mare lucru să participi la o lectură publică, la o lansare de carte, la o întâlnire sau chiar conferință literară etc. Desigur, uneori nu reușesc să răspund la toate invitațiile, la toate chemările, deși aș vrea să le pot onora pe toate, dar timpul e mai sever câteodată și nu-mi permite. Dar nu prea ratez cele mai importante evenimente culturale care îmi ies în cale și în care, de multe ori, sunt implicată profund, chiar ca protagonistă.

6. Care sunt pasiunile tale în afară de poezie și matematică?

Așa cum menționam mai sus, încă de când eram mică am fost pasionată de desen. V-am vorbit despre faptul că-mi place să ascult muzică, deseori și atunci când lucrez altceva. Dar sunt îndrăgostită, și nu puțin, și de fotografie. Iar recent mi-am descoperit marea pasiune pentru informatică pe care o și aprofundez la liceul pe care îl urmez în prezent.

Ori de câte ori am ocazia, îmi place să citesc cărți din domeniul astronomiei și astrofizicii, domenii pe care eu le găsesc interesante.

7. Cum te vezi peste 10 ani?

Mă văd muncind pentru a-mi atinge țelurile propuse, în încercarea de a evolua și a-mi depăși permanent limitele. Sunt ușor de provocat, sunt efectiv atrasă de tehnologiile ultramoderne. Mă văd biruind, chiar și decăzând și apoi revenindu-mi, bucurându-mă de fiecare oportunitate de care am parte, experimentând etc.

Viitorul pe care mi-l visez este, cred, foarte mult legat de forța matematicii și informaticii. Așa încât, pe aceste drumuri sau pe drumuri limitrofe cu aceste domenii mă văd peste 10 ani.

8. Ai un ritual pentru a scrie? Dar pentru lectură?

În general, scriu doar atunci când am inspirație. De citit, citesc ori de câte ori pot, în limita timpului liber disponibil, indiferent pe unde mă aflu sau cât este ceasul.

Deși mă adaptez ușor oricăror condiții în care mă aflu, prefer liniștea și uneori singurătatea. Așa încât, atunci când scriu, am nevoie de izolare, de liniște. Nu scriu noaptea, încă nu cunosc acest sentiment. Dar scriu aproape fără oprire atunci când simt că totul vine de la sine, că totul are un contur pe care îl cred convenabil.

Deseori mă grăbesc să ajung la o finalitate, mai ales din curiozitatea aproape de nestăvilit de a vedea ceea ce a ieșit din gândurile mele, din munca mea. E ca la matematică, abia aștepți să ai convingerea că ai picat pe ideea de rezolvare, că ai dus lucrul până la capăt, că ai apucat să te bucuri la timp de satisfacția pe care ai așteptat-o.

Și, de regulă, satisfacția vine! Uneori, desigur, nu-mi ies lucrurile așa cum aș fi vrut. Și chiar dacă abandonez proiectul atunci când constat asta, am grijă să-l reiau altădată, când voi avea mai multă disponibilitate și, mai ales, mai multă inspitație. De regulă, cred că sunt o perfecționistă și-mi place să cred că duc lucrurile până la capăt cu nota maximă.

Cât privește cititul, am tolba mea de cărți și colecții pe care le citesc. Rar mi se întâmplă să aleg ceva de citit și să nu-mi placă. Asta nu înseamnă că nu abandonez acele cărți care nu sunt pe gustul meu sau nu-mi oferă satisfacția unei lecturi agreabile. Trebuie să spun că genurile mele preferate sunt literatura de ficțiune, poezia, dar și colecții și enciclopedii ale unor domenii care-mi sunt de interes.

9. Foarte mulți tineri pleacă din țară după finalizarea studiilor liceale. Tu ce vei face?

Sunt sigură că voi urma o facultate de informatică, însă deocamdată nu știu să răspund la întrebarea dacă îmi voi face studiile în țară sau în afara țării, la fel cum nu știu să răspund încă la întrebarea dacă voi rămâne în țară sau nu după ce-mi voi termina studiile.

Voi hotărî asta, cel mai probabil, în funcție de oportunitățile pe care le voi avea.

10. Cum te privesc colegii tăi, știind că pe lângă rezultatele foarte bune de la școală ai și activități culturale importante?

Din fericire, colegii mei mă susțin și încurajează să merg mai departe pe acest drum. Îmi sunt alături la unele evenimente culturale la care iau parte.

11. Scrii și alt gen de literatură?

În funcție de starea în care mă aflu și de ideile pe care le am, le încradez mai bine ori în poezie, ori în proză scurtă. După cum am menționat, am publicat și un roman – ”Orfani în haine de duminică” și intenționez să scriu și altele, atunci când timpul îmi va permite.

Chiar am câteva idei în acest sens și sper ca timpul să nu fie atât de nemilos cu mine și să-mi stea în cale. Am scris până acum și câteva eseuri, unele din ele au fost și premiate. Dar pentru alte genuri literare încă nu mi-am „descoperit” vocația, poate pentru că încă n-am simțit atracția.

12. Ce înseamnă pentru tine lectura? Care este cartea ta de suflet?

Lectura reprezintă sursa mea principală de îndemn lăuntric și de relaxare. Prin ceea ce au de transmis cei din jur, eroii și faptele cărților pe care le citesc, din stările și ideile în care mă regăsesc, îmi găsesc și eu adesea muza.

În același timp, lectura îmi oferă pauza de care am nevoie, oferindu-mi doza de relaxare care mă reface după o zi încărcată. Însă tot lectura este cea care mă face să simt, să cad pe gânduri, să meditez, să îmi pun întrebări, să alunec dincolo de capătul Universului într-o lume mai mult sau mai puțin posibilă, intrând în pielea unor ființe cărora eu le dau viață și al căror călătorie o urmez cu pasiune și interes.

Cartea mea de suflet? Dacă mă întrebați de cărțile mele de suflet, cu siguranță aveam ce vă răspunde. Altminteri, una singură nu pot numi, fără riscul de a le neîndreptăți pe altele!

13. Ce gânduri dorești să împărtășești cu cititorii site-ului meu?

Dragi cititori de toate vârstele, niciodată să nu vă opriți din a vă minuna de tot ceea ce ne înconjoară, de a contempla și de a te bucura de frumusețea de a fi! Niciodată să nu vă opriți din a trăi și simți din tot sufletul, din a experimenta, din a face și a promova cu plăcere tot ceea ce iubiți cu patimă și din a vă înconjura de tot ce e mai frumos în jurul vostru!

Să nu vă fie frică de eșec sau de a încerca ceva nou! Fiți îndrăzneți!

14. Ce planuri ai pentru anul 2019?

În curând urmează să iasă de sub tipar o carte-interviu cu mentorul meu, scriitorul Petre Rău. De asemenea mai am în sertar un volum de poezie, dar pe care nu știu cu siguranță când mă voi decide să-l public. Ideile pentru un viitor roman al meu îmi sunt conturate, chiar le-am organizat și catalogat bine în sertarul meu, dar cred că el va trebui să aștepte mai mult, ca eu să am timpul ce-mi trebuie pentru a-i da naștere.

Mulțumesc frumos pentru timpul acordat. Îți doresc mult succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.