La multi ani mama de Bubu sau Miruna Nazdravana!

BUBU
ÎN BURTIC
Ă
Pe vremea
când puricii se potcoveau cu nouă potcoave de aur, iar prinții deschideau
poarta palatului cu buzduganul, cam tot pe atunci au fost create și poveștile.
Că de nu ar fi, nu s-ar povesti despre Ilene Cosânzene și Feți Frumoși din
Lacrimă sau oameni leneși.

Ș-am găsit
o peniță fermecată dintr-o pană de gâscă lăudată și vă scriu o poveste a unui
bebeluș ce tocmai se pregătește să vină pe lume.

Uneori,
oamenii se plictisesc și de prea mult și de prea puțin. Așadar, ei doresc să
facă ceva bun, să aibă prunci, pe care să-i privească liniștiți cum cresc.

M-am format din două celule, una de la mama, cealaltă de la
tata… după ce şi-au spus cuvintele magice „Te
iubesc”. Celulele s-au unit şi au format o celulă mare, rotundă, numită
celula-ou sau zigot, din care au rezultat multe, multe celule. Când mami mi-a
văzut, dar mai ales când a auzit inimioara, a fost foarte emoţionată şi
fericită.

O sămânţă de dragoste

Cu bucurie a fost sădită

În pântece să fie rodită,

Cu grijă şi rugă mult păzită.

La început
eram cât un bob de mazăre. Am început să cresc şi să înot în burtica mamei. Îmi
plăcea tare mult. Din când în când, mama mergea la doamna doctor, care o ajuta
să mă vadă. Uneori mă şi fotografiau. Era supărător câteodată. Cel mai mult îmi
plăcea când eram mângâiată, sărutată şi când mi se citeau poveşti. Mătuşa mea
mi-a scris chiar o poveste. E minunat să ai o poveste a ta, în care să fii
personajul principal! Nu îmi era niciodată frică. Când mă rostogoleam mai
repede, mama mă liniştea şi mă simţeam în siguranţă. M-am îndrăgostit de vocile
celor dragi… mama, tata, bunica, mătuşa, prieteni de familie.

Când am
crescut şi nu mai aveam loc să înot în voie, m-am pregătit să ies în lumea
mare, să-mi cunosc părinţii şi pe ceilalţi care erau nerăbdători să mă vadă.

A fost
interesant la mama în burtică timp de 40 de săptămâni.

Două
celule jucăuşe s-au întâlnit,

S-au
plăcut şi s-au unit,

Şi
din ele eu am ieşit,

Şi
la lectura poveştii mele vă invit.