deschise incet usa balconului si privi spre norii cenusii, pregatiti sa inceapa a turna peste oras o plasa de fulgi argintii, mari si mici, mai lenti sau mai rapizi, care vor imbraca pomii, casele si strazile. totul va fi alb, ca in povestile citite cu pasiune de baiat.
– uneori as vrea sa fi fost un pinguin, sa patinez toata ziua si sa am multi prieteni in preajma, doar ei traiesc in colonii. as fi vecin cu focile si ursii polari, ne-am distra de minune. as merge la o scoala speciala, unde as invata sa dansez si sa fiu haios, iar oamenii care ar veni in vizita m-ar aplauda.
acestea erau gandurile lui Tim, un baietel cu o imaginatie bogata, care citea foarte mult si avea o viata minunata. datorita cartilor, el isi crea tot felul de jocuri, colegii il iubeau.
– pentru ca este vacanta, am sa merg la patinoar, sa ma bucur de gheata, sa ma imaginez la Polul Nord.
in cateva clipe,micutul arata ca un eschimos. caciula de blanita, fular, manusi, patinele in rucsac si pe aici ti-e drumul. pe strazi, linistea si spiritul sarbatorilor, il faceau sa fie nostalgic la seara din ajun, cand venise Mos Craciun.
– cred ca este extraordinar sa cunosti nevoile atator oameni, sa fii darnic, dar mai ales sa fii atat de iubit si de asteptat. poate intr-o zi, voi experimenta si magia cuvantului „a darui”.
– hei Tim! bine te-am zarit… chiar ma gandeam ca voi patina singura, se auzi vocea colegei lui Tea.
– salutare! da, e minunat ca ne-am intalnit. chiar ma gandeam ca as fi vrut sa fiu un pinguin, sa am prieteni mereu alaturi.
– ha ha ha. ce dorinta haioasa, se amuza Tea.
la patinoar, era atat de liber, de parca toata lumea intrase in perioada de hibernare. suprafata lucie a ghetii ii astepta. cateva pasari se auzeau ciripind pe tonuri diferite in apropiere.
– gheta te asteapta, simpaticule pinguin, mormai Tea, imitind vocea unui animal.
– sa inceapa spectacolul, adauga Tim,prinzand-o de mana pe micuta, si pornind plimbarea ritmica pe gheata.
*
reflcetoarele s-au aprins in zeci de culori. cei doi copii, veseli,frumosi, parca desprinsi din paginile cartilor de povesti,dansau nestingheriti. nu stiu de unde, dar cativa pinguini au aparut pe gheata si le-au acompaniat jocul. Tim si Tea s-au oprit pentru cateva clipe, s-au privit mirati, au ras zglobiu si au dansat alaturi de pinguini.
omul ce se ocupa de patinoar, facea fotografii si parea entuziasmat.
– ah, copilarie cat poti fi de frumoasa!
*
– e minunat sa citesti si sa ai dorinte atat de frumoase, spuse Tea. esti un baiat deosebit. am sa citesc mai mult de acum inainte si am sa iti cer parerea in privinta cartilor.
– cu mare drag iti voi destainui din tainele cartilor. ascund minuni si surprize nebanuite. o poveste reusita este asemenea unei prajituri foarte bune pe care vrei sa o imparti cu prietenii cei mai buni.
*
in drum spre casa, din vazduh au inceput sa cada fulgi de nea. obrajii rumeni ai copiilor erau atinsi usor de neaua pufoasa, care s-a asezat pe ei.
– ha ha ha… suntem niste adevarati oameni de zapada, grai Tim.
– parca am fi niste clatite de zapada, noi fiind dulceata, adauga chicotind Tea.
*
cititi si construiti-va vise…. bucurati-va de implinirea lor. fiti copii cu o copilarie curata si frumoasa!
chiar ma pregateam sa spun ca numai baietei sunt in povestile tale, cand…iaca si o fetitza:)
frumos, tine-o tot asa
multumesc mult! am nevoie de critici! nici nu ai idee cat…
mai am si cu fetite, dar cred ca prefer baieteii, sunt mai aventurieri, mai curajosi. 🙂
ah, parca mi-ai fi ghicit visul…stii de cand imi doresc sa merg pe patine?…si cum in orasul meu nu e patinoar, e cam complicat, dar vreau neaparat in iarna asta!
visele se implinesc, copil frumos si destept! crede in ele.
va aparea cineva care te va duce in cel mai apropiat oras care are si patinoar!
imbratisari si multe zambete!