Lecturi

Timpul nu mi-a permis să mai scriu, dar de citit am citit.

„Fata care înălța zmeie” de  Laetitia Colombani, de la editura Univers. Este o carte despre trei femei de vârste diferite, care se confruntă cu situații diverse. Apare și unul dintre personajele din „Și atunci mi-am înfruntat”. O recomand celor care lucrează în învățământ, dar nu numai.

Apoi, am citit  „Destul de frig să vină zăpada” de Jessica Au. Este o carte jurnal, o călătorie cu mama, amintiri și gânduri.

„Istoria apelor” de Maja Lunde, atrage atenția asupra impactului omului în natura, resurse epuizabile și declin uman. Am mai citit și „Istoria albinelor”, care mi-a plăcut și mai mult.

2017 Signe a crescut in Norvegia, intr-un peisaj salbatic, cu cascade, rauri involburate, ghetari milenari si fiorduri adanci. Toata viata a luptat impotriva acelora care incercau sa supuna fortele naturii, secatuindu-i resursele. A luptat cu atata inversunare, incat a renuntat la marea ei dragoste, Magnus, cand acesta a tradat principiile pe care credea ca le impartasesc. Iar acum, in toamna vietii, Signe porneste cu velierul ei, Albastru, intr-o calatorie plina de primejdii  pana la Bordeaux si apoi pe Canal de Garonne, ca sa il sfideze inca o data pe Magnus. Navigand printre amintiri dureroase, Signe nu stie ca, de fapt, Magnus o asteapta.

2041 David strabate Franta, spre nord, impreuna cu fiica sa, Lou. Drumul lor, presarat cu popasuri in taberele de refugiati, este o nesfarsita cautare, intr-o Europa arida, pustiita de razboi si depopulata. Un incendiu i-a despartit de fiintele cele mai dragi, Anna si August, iar tatal si fiica au fost nevoiti sa-si paraseasca orasul mistuit de flacari. Intr-o tabara nu departe de Bordeaux, unde proviziile de apa si resursele de umanitate se imputineaza pe zi ce trece, in albia secata a unui canal care strabate un sat-fantoma, un velier ii asteapta.

Voi ce mai citiți?