poezie hazlie

LICURICIUL PAPION de Claudia Groza

Într-o noapte întunecată
Cine a sosit la poartă?
Licuriciul sclipitor,
De iubire amator.
–        
Eu sunt micul Papion,
Și-am venit c-un avion
Să v-aduc lumină-n viață,
Veselie și speranță.
– Bucuroși de oaspeți
Noi te primim cu drag,
Intră-n a noastră casă,
Să te așezăm la masă.
*
Licuriciul Papion,
Ce cântă la saxofon,
O-ntâlnește pe Miruna,
Care se joacă întruna
Cu un rac cu clești, 
Ce-i spune povești.
–        
Hai să cântăm Miruna.
 Do, re mi, fa, sol, si,
Să treacă noaptea mai ușor,
Cu vise în la major,
Să crești mare puișor.
–        
De ce lucești atât de tare?
Se miră fetița la culcare.
–        
Acesta e rolul meu,
Să strălucesc mereu
Când noaptea n-are stele,
Iar luna mărgele.
–        
Ha, ha, ha! Ce hazliu ești!
Dar tu nu mai poți să crești?
Grăi Miruna-ntrebătoare,
Privind pata lucitoare.
–        
Nu, așa-s eu mic
Pentru a fi pus în plic
Și trimis în depărtare
Să duc lumină în zare.
Bunica interveni pe dată.
–        
Licurici Papion, ce cânți la saxafon,
Te așteptăm și mâine seară,
Că-i tot vară,
Pentr-o petrecere-n balcon.
Acum însă e târziu,
Rea deloc nu vreau să fiu,
Dar nepoata mea e mică,
Chiar de pare ea voinică.
Somn ușor aș vrea să aibă,
Vise multe prinse-n salbă.
–        
Sigur doamnă, mă înclin,
    Ușa încet o închid,
   Promit că mâine când vin,
   O poveste am s-aduc,
   Despre tot ce am văzut,
   Din acel vechi sătuc,
   Locul unde m-am născut.
   Noapte bună,
   Vise line,
   Dor de mumă,
   Să se-aline.

Claudia Groza Lazăr

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.