O poveste cu haz – de Claudia Groza

O
poveste cu haz

Zăpada se topise dintr-odată. Soarele a venit cu
avânt şi cu  dor de răsfăţ pentru pământ.
Aşa că, nu a stat mult pe gânduri. A început să dezmorţească natura. Firele de
iarbă se întindeau spre razele de soare. Florile îşi desfăceau bobocii.
Animalele ieşeau de prin tufişuri.
Zarvă mare se auzea dinspre lac.
– Vai, vai şi iar vai, un brotac s-a înecat.
– Cum să fie înecat? E doar fermecat! Nu vezi că ochii peste cap a dat?
– Oachi, dragul meu brotac, a-nghiţit un cozonac.
– Ce nebunie! De când un brotac mănâncă un cozonac? spuse barza.
– Zău că e adevărat. Ce mă fac, ce mă fac, fără dragul meu brotac?
– Să-i dăm cafea cu caimac.
– Orice, numai să-l văd salvat!
– Să-l punem la alergat.
– Doamne ce păcat, că brotacul s-a-necat.
Toma, băieţelul educat şi adorat, manierat şi pieptănat, privind cerul
înnorat, de Oachi  s-a-mpiedicat, care
iute a scăpat de cozonac.
– M-ai salvat, m-ai salvat! Mă simt uşurat, eliberat, fericit.
– Ce minune, dragul meu!
– Mă simţeam ca un leu, paraleu. Mai ceva ca Amedeu. Nu mai vreau în viaţa
mea cozonaci şi bunătăţi. Rămân la peşti, muşte şi creveţi.
– M-ai speriat, Oachi! Credeam că n-am să te mai revăd viu.
– Oaca, hai să ciocnim un ou. Azi e sărbătoare. Rilă a zis într-un interviu
că dă ouă colorate, ca să le ciocnim pe toate. Unele sunt de ciocolată, pentru
copiii care au citit povestea toată. Toma, băieţelul drăgălaş, va primi un
iepuraş, pentru că m-a salvat de acel cozonac uriaş. 
Şi uitaţi aşa arată o zi de Paşti pentru doi brotaci neastâmpăraţi, Oachi
şi cu Oaca, care-au perturbat viaţa de pe lac.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.