ORAȘUL NORILOR – de Claudia Groza

ORAȘUL NORILOR
de Claudia Groza
Niciun
nor nu se afla pe cerul albastru deschis, ca și cum  marea s-ar fi mutat acolo sus. Parcă intraseră
în pământ. Soarele dogorea precum un cuptor foarte încins și vântul adia ușor.


Un
nor vesel a intrat în magazinul cu pălării.


– Îmi este atât de cald.
Toți prietenii mei au plecat în vacanță. Nu pot aduce singur ploaia! Vă rog să
îmi dați o pălărie cu boruri largi.


– Cred că aceasta vi se
potrivește foarte bine!


– Mulțumesc! Arăt ca un
mexican adevărat!, rosti norul, începând să râdă.


Sărind
într-un picior de parcă asfaltul îl frigea la tălpi, norul se îndreptă spre o
mașinărie automată din care puteai să îți cumperi sucuri din fructe proaspte.


– Te rog mult, îmi spui
cum se numește orașul acesta?, întrebă un bărbat îmbrăcat în combinezon de
pilot.


– Orașul Norilor sau
Nefologia. Cum preferi! Nu servești un suc? Este atât de cald. Ar trebui să urc
pe cer. Locuitorii orașului au plecat în vacanță.


– Păi și ce faci pe cer
singur?


– Dacă mai beau două-trei
pahare cu suc pot aduce câțiva stropi de ploaie. Dar am devenit atât de greu
încât nu mai pot urca, rosti întristat norul.


– Te ajut cu mare
bucurie!, spuse pilotul.


– Îmi e cam frică de
avioane!


– Ei, nu pot să cred așa
ceva! Doar ești nor. Trec zeci de avioane zilnic pe lângă tine. Cum să îți fie
teamă?


– Nu este deloc același
lucru, prietene. Eu pot mângâia un avion așa cum îl pot împiedica să înainteze.
Dar niciodată nu am zburat cu un avion.


– Va fi interesant, ai să
vezi! Te rog, urmează-mă! Nu accept un refuz.


Norul
umflat de la câte sucuri băuse se mișca destul de greu. Marginile ondulate au
început să tremure de frică.


– Sunt atât de umflat
încât nici centura nu mă va cuprinde, murmură norul.


– Prietene, nu îți mai
face atâtea griji! Nu sunt la primul zbor, rosti pilotul și luă norul în brațe,
urcându-l pe scaunul de pilot secund.


Motorul
a fost pornit și avionul a decolat încet. Roțile s-au strâns, iar avionul a
luat înălțime.


          Norul privea pe geamul cabinei.


– Ce frumos se vede
orașul de sus! Când sunt pe cer nu am timp să privesc spre locuitori.


– Gata! Aici trebuie să
cobori, să îți ocupi locul pe cer și să stropești puțin orașul, rosti pilotul.


          Nici nu l-a plasat bine pe nor pe cer, că au apărut precum
praful de stele, nori furioși, care au sărit la atac.


– Hei! Eram și noi în
vacanță! Ce te-a apucat să ne strici planurile?, grăi un nor CUMULUS, care
arată ca o grămadă zburlită.


– Știi… eu nu am
vrut… dar domnul pilot m-a adus cu avionul!


– Hahahaha… ce
interesant! Nu am mai auzit până acum nori care să călătorească în avion, râse
CUMULUS.


– Păi nu era pic de
vânt… nu aveam cum ajunge altfel.


          Norii
NIMBUS sunt cei care aduc ploaia. Au apărut revoltați de deranjul provocat.


– Vreți ploaie? Ploaie să
fie!


Din
înaltul cerului, a început să curgă ploaia, cu picături mari și furioase.


Avionul
se rotea printre nori, pofticios de apă. Plantele din oraș erau fericite. Atât
de fericite încât au început să danseze.


Norul
vesel care urcase pe cer, a dorit să coboare în oraș să mănânce o supă. Prea se
udase. Începuse să strănute de multe ori. Văzând că vrea să plece, norii
CUMULUS l-au înconjurat.


– Unde crezi că pleci așa
ușor? Ai uitat că ne-ai stricat vacanța?


– Dar nu am vrut… Nu
este vina mea. Îmi este foame și am cam răcit. Lăsați-mă să cobor!


– Care este cuvântul
magic?


– Vă rog frumos,
lăsați-mă să cobor! După ce mănânc supa, revin să povestesc cât de minunat este
să zbori cu avionul!


 Coborând spre oraș, norul vesel a
început să se deșire. Arăta precum un fir de ață, care se bălăngănea în toate
părțile.


– Oare ce se întâmplă cu
mine?, își repeta norul.


Voi
ce credeți că s-a întâmplat?


….


Norul pierduse apă și se scurtase… Devenise un nor de altitudine
superioară, astfel încât nu mai putea ajunge în oraș.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.