O dimineață friguroasă de primăvară ne-a scos cu greu de sub pătură. Ne-am întins, ne-am îmbrățișat și spre baie ne-am urnit.
Zâmbetele ne fac diminețile frumoase și vesele. Descoperim ce bine este să ne avem unul pe celălalt.
– Mami, te iubesc! rostește Ana, care este matinală.
– Ba eu o iubesc pe mami! strigă Horia, care așa ar mai fi dormit.
– E mama mea!
– Hei! Sunt mama voastră și vă iubesc enorm.
– Bine! murmură Horia, în timp ce se îmbracă.
Zilele trecute primisem o cupă de la o fetiță cititoare fidelă. Horia a zărit-o și exclamă:
– Mama! Ai un trofeu!
– Da! Este o cupă! Am primit-o de la o fetiță care a considerat că poveștile scrise de mine merită o cupă! Sigur mă va inspira și voi scrie mai atractiv!
– Un trofeu mama! Vreau și eu.
– Veți primi și voi! Cu fiecare reușită, veți deveni mai mult și veți avea șansa de a fi premiați.
– La înot? mă întreabă Horia, care își dorește enorm să înoate.
– Desigur! Fie la un sport, fie dacă pur și simplu faci fapte bune! Poți primi un trofeu pentru cel mai bun prieten sau pentru că ai ajutat un bătrân să traverseze strada.
– Mami, te iubim!
– Și eu vă iubesc! Enorm!
– Până la Lună? mă întreabă Ana.
– Până la Lună și înapoi.
Zâmbim. Ne îmbrățișăm și ne pupăm. Coborâm fericiți scările. Ne ocupăm locurile în mașină și pornim veseli spre grădiniță.
O zi minunată, cu bucurii și reușite ne așteaptă!