jurnal de mamă
Vizită la Zoo – de Claudia Groza
VIZITĂ LA ZOO
de Claudia Groza
Plicul
aşteaptă să fie desfăcut. Ina uitase că a participat la
un concurs de desene. Fiind adormită şi plictisită, nu i-a dat importanţă.
aşteaptă să fie desfăcut. Ina uitase că a participat la
un concurs de desene. Fiind adormită şi plictisită, nu i-a dat importanţă.
– Ai văzut că a nins? Ieşim să facem un om de zăpadă? întrebă Rareş.
– Poate mai târziu. Vreau să mă joc cu Lolo, porcuşorul
de Guinea.
de Guinea.
– Un plic pe
numele tău… ce este?
numele tău… ce este?
– Nu ştiu… citeşte tu.
Încruntat, Rareş rupe cu atenţie plicul la un capăt.
Citeşte repede, murmurând şi privirea i se înseninează.
Citeşte repede, murmurând şi privirea i se înseninează.
– Hei, felicitări, surioară talentată! Ai câştigat o
vizită la Grădina Zoologică şi un atlas de zoologie.
vizită la Grădina Zoologică şi un atlas de zoologie.
– Oauuu… uitasem de concurs. De fapt, nu am crezut că
sunt atât de bună… hahaha, şi Ina clipi des din pleoape.
sunt atât de bună… hahaha, şi Ina clipi des din pleoape.
Mai
erau câteva zile de vacanţă, aşa că, o vizită la Zoo era binevenită.
erau câteva zile de vacanţă, aşa că, o vizită la Zoo era binevenită.
*
Razele fragile
ale unui soare cu dinţi îşi fac apariţia. Ceaţa se ridică. Ferestrele sunt
aburite. Ina aruncă plapuma şi se întinde pentru a se dezmorţi.
ale unui soare cu dinţi îşi fac apariţia. Ceaţa se ridică. Ferestrele sunt
aburite. Ina aruncă plapuma şi se întinde pentru a se dezmorţi.
– Astăzi este ziua mult
aşteptată. Mergem la zoo. De-abia aştept să cunosc animalele.
aşteptată. Mergem la zoo. De-abia aştept să cunosc animalele.
În bucătărie se întâlneşte cu Rareş.
– Ţi-am pregătit cerealele cu
lapte. Se pare că vremea ţine cu noi, spuse Rareş.
lapte. Se pare că vremea ţine cu noi, spuse Rareş.
– Vreau să îl luăm şi pe Lolo.
– Sigur. De ce nu?!
Rareş, Ina şi
Lolo au pornit fericiţi şi nerăbdători spre Grădina Zoologică. Autobuzul i-a
lăsat în apropiere. Rareş a prezentat biletul.
Lolo au pornit fericiţi şi nerăbdători spre Grădina Zoologică. Autobuzul i-a
lăsat în apropiere. Rareş a prezentat biletul.
– Felicitări. Acesta este atlasul
de zoologie câştigat, iar aici aveţi planul grădinii zoologice. Distracţie
plăcută, dragi copii.
de zoologie câştigat, iar aici aveţi planul grădinii zoologice. Distracţie
plăcută, dragi copii.
– Mulţumim.
Cei doi copii,
cu harta în mâna au pornit să viziteze animalele.
cu harta în mâna au pornit să viziteze animalele.
Când au ajuns în zona
polară, Ina şi Rareş, au fost întâmpinaţi cu bucurie de foci, ursul polar şi
pinguini.
polară, Ina şi Rareş, au fost întâmpinaţi cu bucurie de foci, ursul polar şi
pinguini.
– Hei, bine aţi venit. Poftiţi la un spectacol de patinaj. Pea şi
Piu se pregătesc pentru un concurs.
Piu se pregătesc pentru un concurs.
Într-adevăr, doi pinguini dansau.
– Acum, faci o piruetă spre dreaptă.
– Nu pot. Mă dezechilibrez, se tângui Pea.
– Îndrăzneşte să crezi, şi vei reuşi, o
încurajă Piu, prietenul ei.
încurajă Piu, prietenul ei.
Îngrijitoarea, care le citise poveşti până atunci, se
ridică şi patină spre cei doi pinguini.
ridică şi patină spre cei doi pinguini.
– Curaj, Pea. Eşti o pinguină talentată şi foarte
frumoasă.
frumoasă.
Ina şi Rareş,
împreună cu alţi copii şi părinţi, urmăreau atenţi spectacolul. Au început să
aplaude.
împreună cu alţi copii şi părinţi, urmăreau atenţi spectacolul. Au început să
aplaude.
– Pentru ce pregătesc cei doi acest număr
artistic? întrebă Ina.
artistic? întrebă Ina.
– Pentru un concurs de patinaj. Vor să ne
impresioneze, şopti o focă tare plictisită.
impresioneze, şopti o focă tare plictisită.
Piu, întinse aripile şi o îmbrăţişă pe îngrijitoare.
– Ce călduros şi pufos eşti!
– Hihihi… mă gâdili, se amuză pinguinul.
Pea li se alătură.
– Ahh… nu se poate.
– Vaaaiii… a alunecat.
– Şi-a rupt piciorul.
Pea a avut un accident. Pirueta nu i-a
reuşit.
reuşit.
– Îşi va reveni?
– Nu te teme, va fi bine, spuse Rareş,
îmbrăţişându-şi strâns sora.
îmbrăţişându-şi strâns sora.
Salvarea se auzea.
O sanie trasă de un urs polar se apropie. Doctorul, o vulpe polară a venit să
vadă pacienta.
O sanie trasă de un urs polar se apropie. Doctorul, o vulpe polară a venit să
vadă pacienta.
– Staţi liniştiţi. Nu este grav.
– M-am făcut de râs. Iartă-mă, grăi încet
Pea, privind spre îngrijitoare.
Pea, privind spre îngrijitoare.
– Nu-i nimic. Vor mai fi ocazii. Zâmbeşte.
Eşti minunată cînd oferi zâmbete celor din jur.
Eşti minunată cînd oferi zâmbete celor din jur.
Animalele au
aplaudat-o pe prietena lor pentru curajul de a încerca să fac o piruetă
riscantă.
aplaudat-o pe prietena lor pentru curajul de a încerca să fac o piruetă
riscantă.
– Ce viaţă palpitantă au şi animalele!
exclamă Ina.
exclamă Ina.
– Lolo, fii atent… ajungem la hipopotami.
Hipopotamului Tomy îi este dor de o băltoacă adevărată. Un băieţel
năzdravan, tot agita un tub cu frişcă în faţa cuştii. Când Tommy s-a îndreptat
spre el, toată frişca a zburat spre hipopotam.
năzdravan, tot agita un tub cu frişcă în faţa cuştii. Când Tommy s-a îndreptat
spre el, toată frişca a zburat spre hipopotam.
Tomy, voios nevoie mare, s-a aruncat în pata albă de frişcă. Însă
această joacă, nu a fost cu final fericit. Picioarele i-au alunecat şi a făcut
un şpagat de toată frumuseţea. Gustând din pasta lăptoasă, hipopotamul a fost teribil
de încântat.
această joacă, nu a fost cu final fericit. Picioarele i-au alunecat şi a făcut
un şpagat de toată frumuseţea. Gustând din pasta lăptoasă, hipopotamul a fost teribil
de încântat.
Copiii care îl priveau l-au aplaudat.
-Bravo Tommy. Eşti curajos! strigă Ina.
Un sunet ciudat, se auzi dinspre cuşca tigrilor. Rareş se îndreptă
într-acolo.
într-acolo.
Tigrii sunt animale puternice, care îşi iubesc
foarte mult puii. Blana lor este scurtă şi are dungi negre. Coada este lungă, lăsată un pic în jos.
foarte mult puii. Blana lor este scurtă şi are dungi negre. Coada este lungă, lăsată un pic în jos.
Unii tigrii sunt răi, alţii sunt buni. Puii sunt
învăţaţi să meargă şi să vâneze, fiind ocrotiţi de mamele lor.
învăţaţi să meargă şi să vâneze, fiind ocrotiţi de mamele lor.
Unul din cei mai simpatici pui de tigru este
Tooty . Este blând, şi mai tot timpul vesel. În plus, îi place să ajute pe
toată lumea. Aşa s-a întâmplat şi când, micuţul Roll, un pui de maimuţă, s-a
rătăcit..
Tooty . Este blând, şi mai tot timpul vesel. În plus, îi place să ajute pe
toată lumea. Aşa s-a întâmplat şi când, micuţul Roll, un pui de maimuţă, s-a
rătăcit..
– Vreau un miracol, vreau o minune, striga din
toate puterile Roll.
toate puterile Roll.
– Dar ce ai păţit? Te pot ajuta cu ceva?, spuse
Tooty.
Tooty.
– M-am bălăcit cu prietenii mei, hipopotamii şi
nu mai ştiu care este cuşca mea. Cred că mama îşi face griji din cauza mea.
nu mai ştiu care este cuşca mea. Cred că mama îşi face griji din cauza mea.
– Vrei să mă uit pe hartă şi să te ghidez? şopti
Rareş.
Rareş.
– Mulţumesc, cred că mă descurc.
Tigrul, scărpinându-se încet după urechi, încerca
să găsească o soluţie.
să găsească o soluţie.
– Mi-a venit o idee, exclamă dintr-o dată, atât
de tare încât Roll s-a oprit din plâns imediat. Scriem un mesaj pe această
frunză de bostan sălbatic, şi îi dăm porumbelului Mark să o ducă mamei
tale. Va veni ea după tine.
de tare încât Roll s-a oprit din plâns imediat. Scriem un mesaj pe această
frunză de bostan sălbatic, şi îi dăm porumbelului Mark să o ducă mamei
tale. Va veni ea după tine.
– Da, este o idee bună. Măcar încercăm, şopti
printre suspine micuţul pui de maimuţă. Şi… ce să scriem?
printre suspine micuţul pui de maimuţă. Şi… ce să scriem?
– Păi, să ne gândim cum formulăm. „Atenţiune, atenţiune. Micuţul Roll s-a
rătăcit, dar este teafăr. Nu vă îngrijoraţi. Îl găsiţi în cuşca tigrului Tooty”.
rătăcit, dar este teafăr. Nu vă îngrijoraţi. Îl găsiţi în cuşca tigrului Tooty”.
– Da, sună bine.
Frunza de bostan a fost aşezată în ciocul lui
Mark şi cei doi prieteni s-au privit mulţumiţi de idee.
Mark şi cei doi prieteni s-au privit mulţumiţi de idee.
– Nu-ţi face griji. Va fi bine, ai să vezi, grăi
Tooty, mângâindu-l uşor pe Roll. Acum, ce-ai spune de o masă gustoasă?
Tooty, mângâindu-l uşor pe Roll. Acum, ce-ai spune de o masă gustoasă?
– Ţi-aş fi recunoscător, răspunse Roll. Accept
invitaţia cu mare bucurie. De la atâta plâns mi s-a făcut foarte foame.
invitaţia cu mare bucurie. De la atâta plâns mi s-a făcut foarte foame.
– Vreţi o banană, îngăimă timid Ina.
– Nuu…. dar, vă cântăm ceva?
– Da, să cântăm, să cântăm, striga mamuţica Roll.
Ina şi Rareş, mângâindu-l
pe Lolo, ascultau impresionaţi.
pe Lolo, ascultau impresionaţi.
În liniştea după amiezii ce se aşternuse în Grădina
Zoologică, se auzeau două voci zglobii. „Un elefant, se legăna, pe o pânză
de păianjen.
Zoologică, se auzeau două voci zglobii. „Un elefant, se legăna, pe o pânză
de păianjen.
Şi pentru că, pânza nu s-a rupt,
A mai venit un elefant.
Doi…. Doi elefanţi…”
Când au terminat
de cântat, masa era deja pregătită de mama tigrului Tooty.
de cântat, masa era deja pregătită de mama tigrului Tooty.
–
El este Roll. S-a rătăcit şi am fost nevoit să-l
ajut să fie găsit.
El este Roll. S-a rătăcit şi am fost nevoit să-l
ajut să fie găsit.
I-au povestit despre soluţia pe care au pus-o în
aplicare. Au mâncat, apoi Tooty i-a arătat albumul cu fotografii şi colecţia
lui de seminţe adusă din Africa.
aplicare. Au mâncat, apoi Tooty i-a arătat albumul cu fotografii şi colecţia
lui de seminţe adusă din Africa.
– Roll eşti teafăr? se auzi vocea speriată a
mamei maimuţă.
mamei maimuţă.
– Da, mama. Prietenul Tooty m-a salvat.
– Mulţumesc. Nu am cuvinte să îmi exprim
recunoştinţa. Eram speriată. Credeam că mi-am pierdut puiul pentru totdeauna.
recunoştinţa. Eram speriată. Credeam că mi-am pierdut puiul pentru totdeauna.
Ina era în culmea fericirii. Plângea de bucurie.
– Mi-aş dori şi eu o maimuţică. Lolo, eu voi avea mereu grijă de tine.
Prietenul la nevoie se cunoaşte.
– Hei, stimate domnule lup, ce faceţi? întrebă Rareş.
– Deloc bine. Am răcit.
– După răguşeala ta, îmi dau seama, şopti băiatul.
– Am gustat puţină îngheţată de la o fetiţă drăguţă.
– Dacă eşti neascultător. De câte ori ţi s-o fi spus de către
îngrijitoare să nu mănânci ce îţi dau oamenii? Este afiş chiar la intrare,
spuse Rareş.
îngrijitoare să nu mănânci ce îţi dau oamenii? Este afiş chiar la intrare,
spuse Rareş.
– Hei, cine îmi curăţă şi mie dinţii? întrebă plictisit crocodilul de
Nil.
Nil.
– Până acum cine ţi i-a curăţat? zise Ina.
– Offf…. acasă, în preajma fluviului Nil, sunt nişte păsări dentist
pentru noi, crocodilii. Îmi lipsesc atât de mult păsările pluvial.
pentru noi, crocodilii. Îmi lipsesc atât de mult păsările pluvial.
– Bine, am să te ajut să-ţi cureţi dinţii, îngăimă Ina.
Lolo, lăsat
liber a fugit. Rareş, atent la sora lui, nu a observat.
liber a fugit. Rareş, atent la sora lui, nu a observat.
Crocodilul Kras,
când a simţit-o pe Ina atât de gustoasă pe limba sa, a vrut să
mânânce.
când a simţit-o pe Ina atât de gustoasă pe limba sa, a vrut să
mânânce.
– Te-am păcălit, dulceaţă mică,
Kras, închizând gura.
Kras, închizând gura.
– Hei, eliberează-mi sora,
strigă Rareş. Cineva să mă ajute.
strigă Rareş. Cineva să mă ajute.
Porcuşorul de Guinea a luat-o la fugă.
–
Vă rog, salvaţi-o pe Ina din gura crocodilului. Vă rog, este o fetiţă cu suflet
bun, alerga Lolo, cerând ajutor.
Vă rog, salvaţi-o pe Ina din gura crocodilului. Vă rog, este o fetiţă cu suflet
bun, alerga Lolo, cerând ajutor.
–
Numai eu o pot elibera, gândi pasărea pluvial şi zbură spre cuşca lui Kras.
Numai eu o pot elibera, gândi pasărea pluvial şi zbură spre cuşca lui Kras.
Îngrijitoarea ajunsese la locul
incidentului.
incidentului.
–
Hei, Kras, ce se întâmplă cu tine? Ce ţi-a rămas în dinţi de faci atâta caz,
rosti pasărea pluvială.
Hei, Kras, ce se întâmplă cu tine? Ce ţi-a rămas în dinţi de faci atâta caz,
rosti pasărea pluvială.
Ruşinat,
Kras deschise gura şi o eliberă pe Ina.
Kras deschise gura şi o eliberă pe Ina.
–
Eşti întreagă, zise cu vocea sugrumată Rareş.
Eşti întreagă, zise cu vocea sugrumată Rareş.
–
Da, sunt bine, şopti ameţită fetiţa. Unde e Lolo?
Da, sunt bine, şopti ameţită fetiţa. Unde e Lolo?
Porcuşorul de Guinea se
rătăcise pe aleile grădinii. A fost găsit de portar. Acesta a observat că
animalul avea ceva special: culoarea blăniţei, codiţa cu papion, urechile de un
roz deosebit, lăbuţele. L-a luat şi a mers cu el la şefii săi.
rătăcise pe aleile grădinii. A fost găsit de portar. Acesta a observat că
animalul avea ceva special: culoarea blăniţei, codiţa cu papion, urechile de un
roz deosebit, lăbuţele. L-a luat şi a mers cu el la şefii săi.
– Am găsit un exemplar de
mamifer mai special. Ce părere aveţi? întrebă portarul.
mamifer mai special. Ce părere aveţi? întrebă portarul.
Lolo a fost analizat pe
toate părţile. I s-au făcut analize complete şi s-a descoperit că face parte
dintr-o rasă aparte, de viţă nobilă, cu sânge albastru.
toate părţile. I s-au făcut analize complete şi s-a descoperit că face parte
dintr-o rasă aparte, de viţă nobilă, cu sânge albastru.
A primit o atenţie
deosebită. I s-a dat o cuşcă frumoasă, de un albastru asemănător cu blăniţa
lui, pe care s-a lipit o etichetă cu rasa căreia aparţinea.
deosebită. I s-a dat o cuşcă frumoasă, de un albastru asemănător cu blăniţa
lui, pe care s-a lipit o etichetă cu rasa căreia aparţinea.
Ina şi Rareş, plângâng, au
pornit în căutarea lui Lolo.
pornit în căutarea lui Lolo.
Îngrijitorea i-a liniştit.
– Îl vom găsi… nu vă
speriaţi.
speriaţi.
După o tură a grădinii
zoologice… ce minunăţii… câte păsări (pelicani, vulturi, egrete, flamingo,
struţi, păuni, papagali)…. morse… lei cu mândre coame… pantere… zebre… girafe…
elefanţi… Ina şi Rareş l-au zărit pe Lolo.
zoologice… ce minunăţii… câte păsări (pelicani, vulturi, egrete, flamingo,
struţi, păuni, papagali)…. morse… lei cu mândre coame… pantere… zebre… girafe…
elefanţi… Ina şi Rareş l-au zărit pe Lolo.
– Hei, ce faci aici? Ne-ai speriat îngrozitor.
– Vreau să rămân aici…. printre animale. Îmi este mult mai bine…
comunicăm şi ne înţelegem de minune.
comunicăm şi ne înţelegem de minune.
Îngrijitoarea
îi privea.
îi privea.
– Nu vreau să fiţi trişti, dar cred că are dreptate. Voi aveţi
programul vostru… activităţile voastre… Aici, animalele sunt tot timpul cu el.
programul vostru… activităţile voastre… Aici, animalele sunt tot timpul cu el.
– Bine Lolo, să fii cuminte. Vom veni în vizită.
Ina şi Rareş, şi-au şters lacrimile, şi au pornit spre casă.
*
Povestea noastră ar putea
continua mult şi bine. Însă, a sosit timpul să le acordăm mai multă atenţie
acestor animale prietenoase şi curajoase. Haideţi să le prezentăm întregii
lumi.
continua mult şi bine. Însă, a sosit timpul să le acordăm mai multă atenţie
acestor animale prietenoase şi curajoase. Haideţi să le prezentăm întregii
lumi.
Dragi copii, Ina şi Rareş au
nevoie de ajutorul vostru. Vă roagă să faceţi un afiş pentru animalele de la Gradină
Zoologică.
nevoie de ajutorul vostru. Vă roagă să faceţi un afiş pentru animalele de la Gradină
Zoologică.
