Ziua balului (X)

In aer se simte miros de sarbatoare. Frunzele copacilor, florile, pasarile si insectele, toata vegetatia si fauna este emotionata. Fiecare vrea sa arate bine in aceasta zi speciala. Soarele isi roteste razele cu mare veselie si chef nebunatic de viata. Norii se intind si se subtiaza vizibil. Ingerii stau la locul lor, pe umarul drept al fiecarui om, in aer, pretutindeni, sa asigure linistea si bucuria intregii comuniuni.

Trambitele din fata palatului anunta sosirea invitatilor. Cata frumusete! Cata eleganta! Cat bun gust!

Sa aruncam repede o privire in palat sa vedem cum stau lucrurile. Totul pare ireal de frumos. Balustradele scarilor sunt imbracate in flori albe. salonul unde se va desfasura petrecerea caritabila este luminos, candalabrele sclipesc de cat au fost lustruite, geamurile sunt deschise astfel incat aerul curat, cu miros imbietor de tei si iasomie sa ptarunde in incaperi. Paharele stau asezate cuminti pe polite special amenajate, iar carafele cu limonada, suc de petale de trandafiri, soc si vinul vestit isi asteapta invitatii. Aranjamentele florale de pe mese parca ar fi decupate din reviste de decoratiuni.

Muzica se aude in surdina, dintr-o incapere alaturata. Atmosfera este de basm, de nedescris.

Printul Philipe si printesa Lizica sunt minunati. Zambetele lor te fac sa uiti de toate cele rele, iar tinuta lor este impecabila. Sa nu va ganditi ca este foarte impopotonata si greu de descris. Nuu! Au tinute usoare, cu mult bun gust, din materiale simple si frumoase, astfel incat nu te simti stanjenit in prezenta lor.

Cele doua gazde, stau de o parte si de alta a intrarii in palat si isi intampina invitatii cu zambete, imbratisari si urarea „Bine ati venit! Sa va simtiti bine si sa fie o petrecere de neuitat!”

Palatul prinde viata. Oameni de diferite ranguri se perinda prin palat, discuta intre ei si savureaza bunatatile pregatite cu talent si sarg de bucatarii priceputi.

-Mama, tata, bine ati venit! exclama fericita Lizica si le sare de gat parintilor sai. Iertati-ma pentru nesabuinta mea. Totul s-a intamplat atat de repede si fara voia nimanui. Cred ca Dor de Vant a ales drumul cel mai scurt pentru a ma salva. va rog sa ma iertati pentru spaima ce v-am produs-o.

-Draga mea frumoasa, bine ca esti santoasa, bine ca te-ai refacut repede si esti printre noi. Gata cu amintirile triste, sa ne bucuram de ce ai pus la cale cu atata emotie, migala si dragoste, a spus cu fermitate regele, in timp ce regina isi analiza cu emotie vizbila fiica.

-Asa este tatal meu adorat, zambi printesa si ii conduse in salon.

Ospatul a fost bine apreciat. Muzica de calitate i-a stranit la dans si pe cei mai impiedicati oameni. Voia buna, armonia si intelegerea pluteau in palat.

-Pentru ca toata lumea este vesela si ne-am adunat aici cu un scop caritabil – acela de ai ajuta si pe cei care nu isi permit sa aiba parte de educatie (lecturi, dans, pictura, muzica, sport – in functie de aptitudini) – va invit in salonul expozitiei realizate cu sarg si migala de printesa Lizica, impreuna cu slujitoarele palatului. Dupa acest indemn al printului Philipe, oamenii s-au grupat perechi perechi si s-au indrept spre locul indicat.

-Multumesc pentru tot, Philipe, spuse Lizica prinzandu-l de brat si daruindu-i in fuga un sarut pe obraz. Sper ca obiectele expuse sa aibe cautare si sa strangem fondurile necesare.

-Am sa suplimentez fondurile, stai linistita minune de om ce esti, adauga printul usor inrosit dupa sarutul Lizicai.

Expozitia de semne de carte, felicitari, sticlute de diferite forme si marimi decorate cu variate tipuri de seminte sau petale uscate de diferite culori, toate erau admirate si dispareau de pe rafturi vazand cu ochii.

Lizica se uita emotionata si bucuroasa spre Phlipe care ii facea semne cu ochiul, drept urmare toate mergeau asa cum au preconizat.

Invitatii i-au multumit printului pentru invitatie si gazduire, printesei pentru lucrurile minunate pe care le-a realizat si care le va face viata mai frumoasa.

Fondurile stranse au fost impartite si inmanate celor doua orfelinate de catre tatal printesei. Emotionat si bucuros ca fiica sa este vie si nevatamata, a daruit o bursa speciala unui tanar pictor extrem de talentat, recomandat de preotul din regat. Acest pictor s-a ocupat de restaurarea picturilor din biserica din localitate. Avea nevoie de cursuri de specialitate pentru a-si desavarsi talentul. A fost profund miscat la aflarea vestii si a primit bursa cu capul plecat, cu lacrimi pe obraz si mani tremurande. Auditoriul a fost impresionat.

Tatal Lizaicai l-a luat de o parte pe Philipe, pentru o discutie privata.

-Philipe, stiu ca tu cunosti povestea potrivit careia esti frate cu Lizica. Eu, impreuna cu raposatii tai parinti, am stabilit sa inventam o astfle de poveste, deoarece erai prea tanar si te indragostisesi iremediabil de Lizica, care la acea vreme era atat de tanara. Nu voiam sa suferi sau sa faci vreo prostie.

-Nu pot sa cred! Asa bucurie nu am trait niciodata. Eu si acum o iubesc, o ador o divinizez pe fiica dvs. Este un inger pentru mine. Este frumusete, zambet, bucurie, viata! Este motiv pentru a trai inca o zi, pentru a darui orice numai sa ii vezi zambetul! Nici nu mai stau pe ganduri si va cer mana fiicei dvs.

-Sunt de acord sa fiti impreuna pana la adanci batraneti, pana ce moarte si doar ea va va desparti, completa regele cu tremur in voce.

Printul Philipe, se indrepta spre Lizica, a ingenuncheat si evident emotionat spuse:

-Draga mea zambareata, suflet nobil si caritabil, gingasia diminetilor de vara, te rog, te implor sa accepti sa imi sotie si mama copiilor mei, sa-mi fie partenera de viata la bine si la greu, sa daruim celor nevoiasi ajutor si sa fim exemplu de zambet si liniste sufleteasca pentru cei din jurul nostru.

-Bineintels ca accept, om cu suflet bun si rabdare de inger! raspunse Lizica si il imbratisa pe print si l-a sarut in ropote de aplauze si urale de binecuvantare.

Asa ca, urmeaza o alta petrecere, de neuitat, ce va tine trei zile si trei nopti, la care vor fi invitati oameni din diferite categorii sociale pentru a se bucura alaturi de doi oameni speciali, angelici, zambitori si veseli.

……

Dor de Vant si-a purtat printesa mult timp prin paduri si locuri de vis, atunci cand stapana dorea sa ia contact cu natura.

-Dragul meu, in curand imi vei purta in sa primul copil. Sunt bucuroasa ca imi esti alaturi si mi-ai ramas fidel in tot acest timp ce s-a scurs peste noi.

Dor de Vant a nechezat si si-a atins capul de umarul printesei in sen de dragoste si recunostinta ca nu l-a indepartat.